Despre Scoala

Am gasit de ceva vreme acest text  dar pana saptamana trecuta nu m-a lovit asa de tare

M-am intalnit cu un Mare Director General de la o Mare Companie Cvasi-Transnationala (29-30 de ani, costumat trendy, fara limitator de prea-plin si uns cu un hiperadeziv pe fundul costumului Hugo Boss in pozitia sezut pe Marele scaun de Mare de Sef - stiti genul!) , intentionand sa-l fac sa priceapa ca daca vrea sa iasa din c...t trebuie sa faca ceva mai mult decat sa sa traga plasticul prin cluburi,  mai ales ca "vara nu-i ca iarna" nici macar in economia asta haotica. 

Cand a deschis gura am crezut ca face mishto (de la "mit stock") de mine... 

Bunica mea adoptiva din varful muntelui Vladeasa cu tot accentul ei de "Tara Motilor"  avea o stapanire a logicii, o fluenta a graiului si o specificitate a sensurilor incat nu aveai cum sa confunzi "capra cu iada". Ea traise toata viata langa stana in timp ce domnul Hugo Boss din fata mea facuse scoli inalte, avea o putere de decizie extraordinara in Companie si un limbaj, vorba tatalui meu, Dumnezeu sa-l ierte, de ..cacanar. 

In borhotul semantic din "capul_lui" in logica perfect rectilinie si uniforma cazuta in putul gandirii, in intonatiile si gestica perfect incrongruente cu sine si in balarii fata de context... a reusit perfomanta uluitoare de a insira cuvinte aproape o ora... fara a spune nimic. 

Discursul sau m-a aruncat de pe scaun direct in masina gonind ca disperatul sa-mi iau sotia de acasa si ma duc  aiurea, undeva sa imi dau restart din "system failure", undeva unde sa stau de vorba cu pestii ca de bolovani nu mai am loc. 

Pe drum mi-am adus aminte de acest text. Si am realizat ca este vorba despre scoala. Despre mind set-ul nostru dat de scoala. 

Despre o scoala la care noi,  cred, sper ca am fost. Despre orele lungi din biblioteca liceului cand urmarit de glumele lui Mitica Batinetu, de ghidajul lui Victor Chirita de sustinerea profesoarei de romana si de impulsurile Soavei, cu o sticla de vodca si cu Andi Caragea colocatar luam cartile la rand. Pe care, parca asa imi aduc aminte, le desfaceam in bucati mici cu Vasi pe drumul catre HalaTraian, le citam agatand gacici (avandu-l ca profesor pe Dan Andrusca) sau le comenatam la o partida de tenis de masa si un mar copt la Adi Rosca. Si tot asa inca treizeci de ani cu alti oameni, prieteni sau colegi. Dar parca totul a inceput in Liceu. In Basarab.

Asta e linkul. Va rog sa-mi spuneti daca voi credeti ca trebuie sa o iau incetisor spre tari mai calde sau mai putem face ceva. Aici. Impreuna.

Despre invatamintul din Romania: insemnari de Dan Ungureanu

In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania

de DAN UNGUREANU

Le-am cerut  studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem  englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie.  (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley).  Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita  alternativ “roman“, novel, ori poem).  Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :

• Pluralul lui viu nu evi, ci vii. 
• verbul a lua nu se scrie i-au.   
•  obijnuit e incorect.
• Ii nu se scrie despartit, i-i.
• sa de-a e incorect (corect e sa dea). Nu se zice propiu, ci propriu.

• them nu poate inlocui their. Nu se poate spune them mother in loc de their mother.
• intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster).
• combinated nu exista in engleza.
• to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
• writted e incorect in loc de wrote.
• poetry nu e identic cu poem.
• lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec.
• roman nu exista in engleza, corect e novel.
• disapointness nu exista, corect e disappointment.
• beautifuly thing e incorect.
• tryed e incorect.
• gaves nu exista (give sau gave).
• tooked place e incorect.
• tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
• Romeo and Juliet nu e un roman.
• Romeo and Juliet nu e un poem.
• Shackspear nu se scrie astfel.

Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni. Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. 
Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).

Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii.  Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi.  Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, www.referate.ro.

O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente.In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente.  Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare.  Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta.  O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat”
presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile.  Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.

Universitatea zulusa

Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri.  E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand  din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500, linga Universitatea din Szeged , (populatie 166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si Sri Lanka . Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323.

Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban , cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului).

Profesori?

Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina . Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine.

(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste.
Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sint secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc“.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura latina .

Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara , conduce doctorate in limba si literatura latina .

Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitareface conducatori de doctorat in gluma. Nu se mai mira nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

Coda

Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.

Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.

Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.

Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul  liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim....

Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.

Fac inca patru profetii :

• Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.
• Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
• Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus.
• Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina